Pesimiștii nu trăiesc, doar supraviețuiesc.

De ce nu reușesc in viata pesimiștii?
Pentru ca nu vor nimic cu adevărat. Pentru ca nu au credința.
Pentru ca nu-si recunosc potențialul.
Pentru ca energia lor e concentrata pe negativ: nu am, nu pot, n-am cum, nu exista, e greu.
Pentru ca nu vad lumina.
Pentru ca spun: niciodată n-am avut, n-am putut, n-am reușit.
Pentru ca spun si cred: e prea frumos sa fie adevărat.
Pesimiștii nu se gândesc ca n-au avut si n-au putut pentru ca n-au vrut si n-au crezut. Ei dau vina pe soarta. Soarta nu le-a dat, soarta i-a împiedicat, soarta le e scrisă in cenușiu. Ei nu cred ca doar noi putem alege atat culoarea cat si ce se scrie in soarta noastra. Le lipseste voința, dorința, dar mai presus de toate credința. Așteaptă sa primească de la soarta bucurii fara un minim de efort personal. Nu fac nici macar efortul de a gandi, de a crede, de a-si imagina si de a-si exprima visele, dorințele. Primesc ce investesc. Cred in neputința, primesc piedici. Nu cred in minuni, nici nu au parte de ele. De fapt, pesimiștii nu trăiesc, ci doar supraviețuiesc. De trăit, traiesc doar cei care cred, care spera, care isi doresc si care vad lumina chiar si in bezna. Dragilor, trăiți va rog!